Medical issues. Part 1 - UK

[This post will, as the following ones, be in Romanian because of its purpose and target (Romanian medical students and interns mostly).]

Ajungand catre sfarsitul etapei de instruire universitara, studentul medicinist roman incepe sa isi puna unele intrebari. Nu ca atunci cand era mic (UNDE SUNT? CINE SUNT? DE CE MA AFLU AICI?) si incerca sa desluseasca tainele universului. Ci ca atunci cand este un tanar adult pe punctul de a lua o decizie majora ce ii va schimba radical statusul. Va deveni REZIDENT [ma refer la majoritatea, nu la cei ce vor intra sub aripa reprezentantilor medicali]. Si atunci apar

CE SPECIALITATE MI SE POTRIVESTE? (intrebare fireasca aparent, dar pe care multi ezita sau omit sa si-o asume)
SA FAC REZIDENTIATUL IN TARA? SAU IN STRAINATATE?
CE OPTIUNI AM?

Intrebari la care, daca are rabdare, va gasi raspunsul. Pe net (forumuri, site-uri de specialitate, site-uri ale ministerelor de resort), de la colegi mai mari care deja au trecut prin asa ceva, sau de la colegii de an care, plecand cu burse Erasmus, au experimentat sistemul medical dintr-o alta tara.

Fiecare varianta are plusuri si minusuri. Depinde, insa, de personalitatea, temperamentul, ambitiile fiecaruia, de disponibilitatea sa si, nu in ultimul rand, de noroc.

In contextul in care in scurt timp voi incepe anul VI, trebuie sa imi trasez un itinerariu provizoriu pentru a incepe pregatirile. Asa ca voi incerca sa ma documentez despre alternativele pe care le are un student/rezident/medic ce vrea sa paraseasca o tara care nu numai ca isi injoseste tamaduitorii, dar ii face sa isi incalce grosolan juramantul pe care cu totii l-au depus la absolvire.

Prima tara pe lista mea de posibilitati este Marea Britanie.
De ce DA?
1. Cunoasterea limba
2. Moneda de schimb - "the almighty POUND" care nu se clatina asa usor, nici macar in timp de actuala criza
3. Oameni veseli, sociabili si amabili, cu o cultura medicala peste a noastra
4. Posibilitatea "incercarii" sistemului. Ca RMO. Nu iti place sau ai strans destui bani, te poti intoarce in tara sau poti incerca in alta parte. No strings attached.
5. Existenta unui sistem competitiv, bazat pe interviu, pe abilitati, nu pe "pile" si mai ales folosirea EBM, nu practicarea medicinei dupa ureche.
6. Dotarile din spitale
7. Posibilitatea de a-ti exercita profesia in ritmul dorit. Ai ambitii? Ti se ofera posibilitatea [mai greu, ce-i drept, dar sa nu uitam ca noi avem inalte grade universitare care comit erori grave] de a avansa in pozitie. Vrei un trai comod, linstit - esti remunerat conform performantelor si responsabilitatilor. Dar din salariul primit iti poti permite un trai decent fara a recurge la practici neortodoxe.

De ce NU?
1. Timp indelungat de a ajunge specialist - mai lung decat in alte tari
2. Existenta unui sistem plin de reguli, clasamente, ierarhii, norme. Un sistem care functioneaza brici, dar care nu ofera posibilitatea unei afirmari rapide, cometice sau a castigarii unui salariu fabulos in scurt timp (cazul Statelor Unite)
3. Necesitatea experientei clinice cel putin 2 ani a priori. Cu alte cuvinte, nu se poate pleca imediat dupa licenta.
4. Inceputul anevoios si lipsa contactului cu familia in acest timp. Plus efortul ulterior din partea familiei de a te sustine. Moral, bineinteles. Caci TU vei avea destule resurse financiare!

[Afirmatiile in ROSU se refera practic la orice sistem medical occidental. ]

Din experienta altora citez:
"Britanicii sunt conservatori"
"Afara vei fi mereu un imigrant, un paria." - general valabil.

Site-uri utile cu informatii precise si punctuale:
http://www.netarhia.ro/medic-in-anglia.html
http://www.ukba.homeoffice.gov.uk/eucitizens/bulgaria-romania/work-permits/
http://www.gmc-uk.org/education/postgraduate/information_for_trainee_doctors.asp
http://www.gmc-uk.org/education/postgraduate/foundation_programme.asp
http://www.smruk.org/?page_id=212 - forumul Societatii Medicilor Romani din UK
http://www.romedics-life.co.uk/medicina/cum-sa-fac/93-interviu-pentru-job-de-medic-in-uk
http://www.foundationprogramme.nhs.uk/pages/home
http://www.jobs.nhs.uk/

Ce spune NHS-ul despre noi: http://www.nhs.uk/NHSEngland/Healthcareabroad/countryguide/Pages/healthcareinRomania.aspx

PENTRU STUDENTI: Se incepe cu un ciclu de 2 ani pregatitori, de acomodare cu sistemul britanic, dupa care incepe specializarea prorpiu-zisa.
PENTRU PROASPAT ABSOLVENTI: 2 ani minim de experienta clinica IN TARA. In UK se pune accent pe aspectele practice: cateterisme, sondaje, recoltari pe care le fac medicii. Suna banal, dar cate am facut in timpul facultatii?!
PENTRU REZIDENTI AN MARE: E preferabila inceperea pe post de RMO. Insa asta presupune intreruperea rezidentiatului in tara si, la intoarcere, perioada NU este considerata in cumulul modulelor ca practica in clinica.
PENTRU SPECIALISTI: Integrarea poate parea mai grea pentru ca la inceput se fac aceleasi manopere mai sus mentionate cu care probabil nu mai sunteti familiarizati daca nu apartin specialitatii pe care o aveti.

Inarmati cu rabdare, perseverenta si vise inca rebele, sper sa decidem totusi cu picoarele ancorate in realitate. Cum am venit la medicina? Din auzite: plini de iluzii, nestiind practic continutul celor 6 ani. Pe parcurs au fost si momente de ezitare, dar in final, cei mai multi au ajuns la finish. Astfel ma astept sa fie fiecare etapa de acum incolo.

Urmatorul post: GERMANIA


P.S. Daca aveti informatii in plus, nu va sfiiti. Apasati cu incredere butonul COMMENT. Orice contributie (chiar si criticile constructive) sunt binevenite!

The Mars Volta

Some genius minds with spice and madness attached.





And my personal fav:

Pig Radio

http://www.pigradio.com/

One of my fav online radios! Ultra-good vibes!

In a world full of grace and shit we should wonder more about how to make it human-friendly and less about the process that will finally lead to our demise.

All Is Violent, All Is Bright..

Immunosuppression of the mind is highly related to loss of soul and numbness of the self. Trying to understand how the mind works might be a interesting, even motivating, but don't let it become the purpose. Sometimes a little grain of mistery is necessary for the passion not to fade.

Probably the best way to end something is to find something new and change direction.

EARTH HOUR 2009

Susţineţi din nou mişcarea. E un statement pe care îl poţi face paşnic şi colectiv.

28 martie 2009 ora 20:30

http://www.earthhour.org/home/

IMD..

..sau cum să imi stric bunătate de dupa-amiază.

The Prodigy scot imediat Invaders Must Die. Ca de obicei, a apărut mai devreme printre noi, aşa că am pus frumos mouse-ul pe el si l-am drag-at in winamp.

Prima ascultare: prima impresie. "Hmmm, something's fishy! :straightface: ".

A doua ascultare: a doua impresie. "Fucking shit! It fucking stinks!". Deja încep să mă enervez. Ascultasem single-ul Invaders Must Die acum ceva timp şi am avut mari dubii. "Dacă tot albumul va suna în acelaşi stil, o să fie bai."

A treia ascultare: prima impresie. Ceva nu e în regulă..Parcă s-au remixat pe ei înşişi începand cu primele albume. Suntem în 2009, se apropie al douăzecilea an de când sunt în biznis şi deja soarele electro a răsărit cam de multicel. Aceleaşi efecte, aceleaşi loop-uri, acelaşi fucking prodigy! The Prodigy au Muzica pentru Naţiunea Părăsită. Au Otrava. Au Grasul Pamantului. Au AONO [cult]. Invadatorii, din păcate, au cam murit..odată cu corăbiile Prodigy.

Pentru că aşteptam ceva inedit şi mai lucrat umpic de la ei, sunt oarecum cvasi-dezamăgită de piesele astea nouţe. Pe de altă parte, e aproape imposibil, ca artist, să fii consecvent şi să ai şi priză. Ei pot.

Un 10+ pentru faptul că în nostalgia începuturilor anilor '90 mai pot asculta un album bine făcut..dar în zilele actuale.
Un 7- pentru album per total.

Live însă sunt convinsă ca sună BOOMBASTIC..Abia aştept!

Choco

Latte

It is well-known that under pressure [aka stress, aka psychic tension], level of sugar in the blood stream diminishes at such an extent that may cause hypoglycemia with repercussions not only upon mental functions, liver activity etc, but also upon social behaviour.

Best way to treat it: ingestion of sweet-products. The more refined, the better.

So I give you..CHOCOLATE! [known as aphrodisiac since immemorial times]

[human chocolate that is.. :D]

T[h]rill

Din seria "voci frumoase pe piese disco" vă prezint..pam pam!

Hercules & Love Affair - Blind cu vocea lui Antony Hegarty

Un amestec de tristeţe pe ritm de pedalare virtuală. Mâine ma duc sa îmi iau bicicleta!



Da Hype o ştiţi sigur. De la Junior Jack. Vocea este a lui Robert Smith. Clipul este destul de sugestiv pentru locaţia unde merge cel mai bine piesa. Eu vad nori când o ascult. Pufuleţi aşa trecând cu viteză supersonică, racing, converting, manufacturing blowing bubbles.

Nebunul ăsta de Robert Smith şi-a împrumutat vocea unor combinaţii destul de..dansabile. O să revin cu altă colaborare.

11 pentru 2+0+0+9.

[Nu e o idee originală, dar îmi place. via mihai dinu]

Vacanţa a început intempestiv..cu un concert în seara după un drum de 18 ore. Mindblowing.

Nu mai puţin agitată a fost prima dimineaţă din proaspăt ras-frezatul 2009. Multă muzică electronică prin representatul de nădejde DNB. Se anunţă astfel un an plin de evenimente. Let's hope for the best.

Aşa că îi dau drumul cu lista de piese ce mi-o urez. Hai lma!

Pe The Music îi ştiu de ceva vreme, pe cand rulau timid pe MTV2. Multă muzică bună acolo. De la ei aleg Take the long road and walk it pentru că 1. e prima dragoste, 2. este cu maximă dedicaţie. Avanti, mes copins!!!

Urmează Liz Fraser. Adevărul este că nu poate lipsi. Din principiu. Veche blăniţă împăturitoare: Cocteau Twins.. Pentru ceva încă inexistent:

Anul acesta se anunţă nişte concerte-monstru, aşa că îmi permit să fac agresiunea de a adiţiona acestui post nişte mici dinozauri. Mai ales că sunt sunetele pe care cobor eu dealul către şcoală. Deci Rammstein. Şi este Moskau pentru că am început să învăţ rusa şi nu vreau să ajung în decembrie 2009 fără a fi văzut Oraşul care nu doarme niciodată.

În binecunoscutul stil electro.funky.neurotic, un amestec de sunete uşor optimiste, dansabile şi pline de perspectivă : Distroia de la Mouse on Mars.

Multe compilaţii fierb de trupe care asigură trip-ri 111% din maldărul cărora am ales Weekend Players cu Jericho. Future folds unlimited compilations.

Ofra Haza îmi place chiar dacă este o Kylie a evreilor. Are ceva care face să vibreze coarda mea sensibiloasă. În combinaţie cu Sisters of Mercy a ieşit Temple of Love. Multă iubăciune vreau să văd în jurul meu, fie că este cu latex sau dantelă. Aici este varianta scurtă:

Un prieten mi-a zis odată de Archive. De atunci piesa asta este imnul meu. Fiecare luni dimineaţa răsună Sleep. Ceea ce va fi inedit în 2009: lipsa de somn va fi datorată exclusiv pasiunii. No more wasted time.

Mai am 4 piese. În ordinea numerelor de pe tricou vă prezint:

Travka. Datorită lor sunt un alt om. Pentru că încă o dată [dacă nu ar fi fost de ajuns până acum] mi-am dat seama că amânarea nu face decât să umple golul cu făină cenuşie. Oamenii simţitori sunt puţini şi răspândiţi. Gotta stick together. Aici, Acum. Nu Mâine, Nu Poate. Concertele nu se vor rata. Sunt un erou

Da. Am mai scris de Ei într-un post. Vin din nou în 2009. Am crescut cu ei în burtica lu' mămica. Este piesa la care vibrează stadioanele mapamondului. Este Never Let Me Down Again. Să luăm aminte, voinicii moşului.

Nu mi-e jenă să mai adaug nişte clasici. Mai ales că mie îmi induc vibe-uri destul de horny, iar această piesă, în mod special, este în top faiv. Oare pentru că este dureros de sinceră?!?!?!?!?! Nine Inch Nails - Every Day Is Exactly The Same

Last but not least: one masterpiece:

Vivaldi îl promit data viitoare.

P.S. Ştiu că Barcelona mă aşteaptă. Vin, dragă, mai ai umpic de răbdare. Nu te isteriza! Anul acesta, sigur.

New Zealand. Reggae. Fucking great song!

Jah, man!

MEDICALIS 2008

Iată că a trecut şi această ediţie a Congresului Medicalis. A 9-a. Cu bune şi cu rele, pe interne sau pe externe, pare că a ieşit mai bine decât anul trecut [spun cei din sfatul bătrânilor, care au mai multe ediţii în spatele lor încovoiat de anii studenţiei]. Cu multe workshop-uri şi 2 conferinţe, perioada 8-10 mai a fost una foarte aglomerată atât pentru participanţi, cât şi pentru organizatori. Vorbim aici de nopţi nedormite [din cauza party-urilor, respectiv grijilor ca totul să meargă cum trebuie] şi de zile cu program plin. Iată şi câteva poze facute de Tamas...

..şi de Florin:

!

Nu uitaţi să vă înregistraţi blogul aici dacă postaţi despre Earth Hour.

Şi nu uitaţi, de asemenea, că pe 29 se stinge lumina la 8 seara!

Earth Hour aka Ziua Terrei aka LET US CARE!

[am primit leapşa de la Soso]

Salut iniţiativa de a opri voluntar consumul de curent pentru o oră în speranţa că autorităţile vor găsi de cuviinţă să salveze resursele planetei [cele care au mai rămas]. Poate copiii noştri ne vor mulţumi.

Iată şi clipuleţul campaniei. Totul a pornit în Australia *thumbs up*.

2007



2008




Mai multe detalii găsiţi pe site:
Btw: Romania este pe locul 10 în topul celor mai mulţi participanţi.

DAU LEAPŞA TUTUROR CARE CITESC ACEST MESAJ ŞI AU BLOG/SITE. VĂ PUP, DULCEILOR. :D

O salată specială…

Hâââârşşşt! Cuţitul pătrunse cu precizie…Coaja roşiei nu opuse o rezistenţă prea mare… Fără multe ezitări, lama bine ascuţită tăie adânc în pulpa umedă şi cărnoasă a fructului…Câteva picături de suc pline de substanţe benefice se prelinseră pe bucata de metal necruţătoare cu biata roşie ce a fost crescută doar ca să ajungă în această stare jalnică…Ce SADISM!…Aceşti stropi, bine antrenaţi de muma-natură dinainte de a se forma pentru a urma forţa gravitaţională, se deplasară foarte încet de-a lungul tăişului, erodând călăul SLOOOOOWLY…Astfel, îşi aduseră şi ei contribuţia la tocirea ghilotinului…Ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, fără remuşcări şi cu timpi morţi cât mai mici, nemilosul cuţit lovi din nou…Aceeaşi poveste, alt unghi de înclinaţie al tăieturii…Până la urmă, toate roşiile avură parte de o soartă similară…
Condamnaţii îşi aşteaptă sub regatul fiorilor sfârşitul inevitabil…Însă boier-stomacul trebuie satisfăcut…Chiar dacă preţul este răsuflarea unor supuşi nevinovaţi…De aceea lamele funcţionar-tăietorilor tocmai ce au fost ascuţite în urma unei greve a tocitului…Pentru a servi necondiţionat Mai-marelui Burdihan…Toţi castraveţii sunt aliniaţi pe masă, gata să fie feliaţi…Cuţitul taie cu uşurinţă pielea denivelată a sărmanei legume astringente…Toate resturile pământeşti au aceeaşi grosime pentru o cât mai bună prezentare estetică…Se aude un scÂÂÂÂÂÂÂÂÂrŢÂÂÂÂÂit de-abia perceptibil…Încet, seva mânjeşte cuţitul, lăsându-şi pe crudul executor urma trecerii prin această lume evanescentă …Până la urmă, toţi castraveţii au parte de o soartă similară…
Ah!…Ce momente de aşteptare înfrigurate pentru micii ardei graşi…Să ştii că eşti în centrul atenţiei şi având nevoie de cea mai multă concentrare-grea treabă…Înainte de a începe cu ei, lama neiertătoare s-a oprit puţin, parcă vrând să se reÎNCARCE cu răbdare…Apoi s-a năpustit asupra lor ca o boare suprasaturată de microparticule otrăvitoare într-un roi de lăcuste…În scurt timp, dinţii însetaţi de zeamă ai cuţitului zăceau împreună cu acesta fără vlagă pe masă, martor tăcut, orb şi surd al măcelului comis fără scrupule…Ei şi-au terminat treaba aici…E vremea să se odihnească în sertarul destinat cu mari onoruri lor…Ardeii, tocaţi, îşi iau locul lângă celelalte ingrediente în groapa comună numită sugestiv şi generic, însă metaforic CASTRON…Sau şi pe înţelesul altora - gamelă… Până la urmă, toţi ardeii graşi au avut parte de o soartă similară…
Totul se amestecă bine şi se serveşte la rece…Se poate asezona cu orice…Poftă bună!…


Nimic nu pare să disturbe liniştea acestei minunate după-amiezi, perfectă pentru a face o bine-meritată salată…



P.S. Aveţi grijă ce băgaţi azi în gură, căci se poate să se întoarcă spiritul şi să vă bântuie la noapte…


[ image thanks to framebox ]

La creme de la Cream

Before Light there was Darkness,
Before Jesus there was God,
Before Dub there was Reggae,
Before whatever shit kids play today there was Cream.

accessorize

Vreau un ghiveci cu lăcrămioare,
vreau o rama de ochelari dreptunghiulară,
vreau un ruj roşu,
vreau o bursă în Franţa,
vreau o cravată asortată,
vreau un inel cu je-m'en-fiche
şi toate astea să se potrivească băii mele.

Today I want to accessorize.

It takes two..

Whenever an opinion is needed..it takes two to offer the full spectrum.
Whenever one raises his hand to say something..it takes two fingers to do that.
Whatever beauty one wishes to see..it takes two eyes to view it from both sides.
Whenever battery energy is needed..it takes two to work.
Wherever might you be..it takes two lungs to breathe the air that surrounds you.
Whatever one has sinned..it takes two saints to wash him off.
Whenever appreciation is gained..it takes two palms to applaude.

Astă seară mi s-a demonstrat încă o dată cât de vast este domeniul musssical..cum din sunetele octavelor se naşte o suită ce îşi târăşte trena indivizibilă pe un portativ imaginar-tremolescent. Partea asc_en_dent-fumegătoare spiralizează imaginarul prezent în timp ce precipitatul gri conglomerat înfăţişează multi-faţetatele aspecte ale bazei armonicii. Pre_supun că nu sunt mulţi cei care se gândesc la aşa ceva când ascultă diverse piese muzical-instrumentale. Însă vă propun un exerciţiu de imaginaţie pe The Librarian de la Nine Horses. Nenea David Sylvian stă bine cu imaginaţia. Voi?




I'll give you a little clue:

Keep you head down
Keep you head down
While they're firing low
You're too young child
To know the difference

Oh my pretty
Oh my sweet girl
It's a marvelous place
They put weights down
In your coat tails to burn you out

Lest you fly
Lest you take off
And show whomever what's what.
It's one outrageous lie after another

Turn their lights out
Change the channel
Before we lose the heart
To fight against belief in what they're saying

There's a hotel
With a dark room
At the end of a corridor
I will meet you
To the strains of Allah

We will lie back
On a pillow of the whitest snow
And the silence we were promised
Will engulf us

Lay your head down
Keep your head down
While they're firing low
You're too young child
You're too young child

We will wake up
From the dreams that bury us
We will tunnel our way out
By moonlight

From the dark room
To the white streets and the snow banks
We'll invest in one another's future

Oh my pretty
Oh my sweet girl
It's a marvelous place
She designed it
With escape routes
For you and me

So to the library
With your new card
Grab your favorite books
Look for blueprints
To the strains of Allah
Here we go….

Benevolence is in back
Of everyplace you look
It's not a monstrous face she is hiding

If I see her
I will tell you
You'll come quickly
If you see her
Don't hesitate just go

But til then

Keep your head down
Keep your head down
While they're firing low
You're too young child
You're too young child

You're too young child
Here we go…

The Face..

..in the shadow of the smoke is the face she dreams at night and wonders about. It provokes the sensation of deja-vu she has when she drinks her morning coffee. It's the cause of which she crosses the street with eyes wide shut and cars go round her blowing their horns out. It appears again in the smoke of the cigarette she has when she's out with some friends later in the evening.

..after days of torment and lamentation, the answer springs out of Nowhere. The Face is hers.

la lele..

bothan[athos]ique

un colt de petala perfecta taie marginea densa a alteia. un rosu imperfect incearca sa perfectioneze alt colt de alb cand un lila nu poate merge mai departe de un galben inversat. mai am doar un varf de lichid si am plecat spre coridorul pavat cu meduze.

to the sea..

re_bound
mulţimea mulţimilor..

2gather.

aparenţa şi esenţa

Drumul..

sufletul mi-e dus de-acasăăăă...

advertising space_ships..

geni..us

micro scop..

vi cii

the season..

.. in green

nature's path. olueiz curvy..olueiz shadowy..

i_am yum..